Monitorizarea angajaților la locul de muncă este o practică legală sau ilegală?

Atunci când ești angajat, petreci în mediu la locul de muncă câte 8-9 ore în fiecare zi. De multe ori realizezi că munca nu-ți aduce mare satisfacție morală și financiară și atunci locul de muncă ți se pare a fi o închisoare. În încercarea de a te distrage de la acest gând încerci să te mai relaxezi, iar rețelele de socializare, convorbirile cu cei dragi îți oferă acest prilej. În ultimul timp angajatorii sunt mult mai vigilenți, fiind interesați ca timpul de muncă să fie utilizat exclusiv pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu și nu pentru rezolvarea unor problemele personale și recurg la instalarea unor sisteme de supraveghere excesive pentru a monitoriza angajații la locul de muncă.

Atenționăm că nu există o formulă perfectă pentru a stabili când monitorizarea la locul de muncă depășește limitele legale, fiind vorba de o balanță destul de fină între drepturile angajatorului și dreptul la viața privată a angajatului, care există și la locul de muncă. 

Potrivit hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului pronunțată la 03.04.2007 în cauza Copland vs Marea Britanie acțiunile de colectare și stocare de către angajat a informațiilor personale referitoare la convorbirile telefonice ale reclamantei, la fel ca și cele referitoare la email-uri și la utilizarea internetului, fără încunoștințarea acesteia,  reprezintă o ingerință în drepturile referitoare la respectarea vieții private și la secretul corespondenței în sensul dispozițiilor Articolului 8 din Convenție.

Potrivit hotarârii Curții Europene a Drepturilor Omului pronunțată la 12.01.2016 în cauza Barbulescu vs. România, un angajator nu comite niciun abuz verificând dacă salariații săi își îndeplinesc atribuțiile profesionale în timpul orelor de lucru. Totodată, Curtea arată ca un angajator are dreptul să supravegheze comunicațiile purtate pe internet de salariați în timpul orelor de lucru.

Cum se pot explica aceste soluții diametral opuse luate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului?

Răspunsul este simplu, odată cu modificarea legislației angajatorii și-au dobândit dreptul de a-și supraveghea angajații cu respectarea unui șir de condiții. În Republica Moldova condițiile sunt prevăzute cu precădere de Legea cu privire la protecția datelor cu caracter personal nr. 133 din 08.07.2011 și Codul muncii al Republicii Moldova art. 91-94.

În calitate de angajat beneficiezi de:

- dreptul de informare, în privința faptului cine are acces la înregistrări și orice alte colectări de date, în ce condiții, cum se realizează protecția datelor; cine administrează sistemul etc;

- dreptul de acces la date, în sensul de a accesa o copie a datelor ce te vizează;

- dreptul de intervenţie asupra datelor, în sensul de a corecta, modifica datele prelucrate ce te vizează;

- dreptul de a te opune prelucrării de date ce te vizează;

- dreptul de a te adresa în instanța de judecată dacă consideri că prin supravegherea la locul de muncă, ori colectarea de alte date ți se încalcă drepturile;

- dreptul de a nu fi supus unei decizii individuale automate, respectiv de a fi concediat, mustrat în baza datelor colectate fără o prealabilă verificare, audiere;

 La locul de muncă trebuie să fie amplasat un afiș vizibil cu o imagine sugestivă și un text clar, la distanţă rezonabilă de locurile unde sunt amplasate echipamentele de supraveghere video și nu fix sub ele, prin care se informează despre supravegherea video/audio sau alte sisteme de colectare a datelor.

În situația în care consideri că supravegherea de la locul de muncă video/audio, colectarea datelor cu privire la convorbirile telefonice, mesajelor de pe rețele de socializare etc. este neconformă, nu ai fost informat corespunzător despre colectarea acestor date, adresează-te cu o plângere la Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal. Obiectivul Centrului este apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanelor fizice, în special a dreptului la viaţă privată în legătură cu prelucrarea şi transmiterea datelor cu caracter personal.
Cu referire la recenta jurisprudență a Curții s-a subliniat că angajatorii pot monitoriza comunicațiile pe internet ale angajaților în timpul orelor de muncă, cât și au posibilitatea de a realiza supravegherea prin mijloace video.
Deci îți propunem să ții cont de câteva sfaturi utile:

- Dacă rețeaua de internet a angajatorului este monitorizată, iar datele transmise sunt stocate, nu utiliza această rețea în scopuri personale.
- În timpul programului de lucru email-ul de serviciu nu trebuie folosit în scopuri personale și nu trebuie accesate site-uri web ce nu au legatură cu munca prestată.
- Dacă ai nevoie să accesezi email-ul personal sau rețelele de socializare folosește calculatorul/laptop-ul/tableta/telefonul personal.
-Asigură-te că în contractul individual de muncă este inserată clauza de confidențialitate, ce presupune că, pe toată durata contractului individual de muncă şi timp de cel mult 2 ani după încetarea acestuia, părțile se obligă să nu divulge date sau informaţii de care au luat cunoştinţă în perioada executării contractului individual de muncă, în condiţiile stabilite de regulamentul intern al unităţii, de contractul colectiv sau de cel individual de muncă.